România, Bulgaria și Grecia au stabilit un portofoliu de 25 de proiecte prioritare de transport, evaluate la aproximativ 22,8 miliarde de euro, pentru conectarea Mării Egee, Dunării și Mării Negre.

România, Bulgaria și Grecia au făcut un pas important pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din Sud-Estul Europei. Cele trei state au semnat la Bruxelles Planul de Acțiune al Platformei Coridorului Marea Neagră – Marea Egee, un document care cuprinde proiecte rutiere, feroviare și fluviale considerate esențiale pentru regiune.

Planul propune investiții semnificative pentru a lega orașe precum Atena, Salonic, Sofia, București și Constanța, cu extinderi spre Republica Moldova și Ucraina. Se urmărește astfel crearea unei rețele care să asigure un transport mai rapid și mai eficient între sudul și estul Europei.

Noi legături prind contur între țări

Planul comun vizează dezvoltarea unei rețele de transport care să unească Marea Egee cu Dunărea și Marea Neagră. Coridorul este organizat pe trei axe principale, care conectează Atena și Salonic de Sofia, București și Constanța.

Dintr-un total de 53 de proiecte, 25 au fost selectate ca prioritare, având un grad avansat de pregătire. Valoarea totală a acestora este estimată la aproximativ 22,8 miliarde de euro, iar o parte din finanțare este deja identificată, potrivit informațiilor din plan.

Scopul este de a realiza o rețea continuă de transport pe direcțiile nord-sud și est-vest, care să susțină atât transportul de marfă, cât și conexiunile dintre porturi, orașe mari și puncte de frontieră.

Planul de Acțiune a fost semnat în cadrul Connecting Europe Days 2026, la care au participat reprezentanți ai celor trei state, ai Comisiei Europene, ai Băncii Europene de Investiții și ai coridoarelor europene de transport relevante.

Investiții care schimbă infrastructura regională

Cea mai mare parte a portofoliului de proiecte este reprezentată de investițiile în calea ferată. Printre acestea se numără modernizarea și electrificarea liniei Ruse – Giurgiu – București, precum și modernizarea rutei Burgas – Varna – Ruse.

Planul include și dezvoltarea legăturilor feroviare dintre România, Republica Moldova și Ucraina, pentru a crește viteza, capacitatea de transport marfă, electrificarea liniilor și introducerea sistemelor europene de siguranță.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, un proiect important este viitoarea autostradă București – Giurgiu, alături de noi capacități de traversare a Dunării, inclusiv o conexiune rutieră și feroviară între Giurgiu și Ruse.

Sunt prevăzute și noi poduri peste Dunăre, în zonele Silistra – Călărași și Nikopol – Turnu Măgurele, puncte care pot deveni esențiale pentru legăturile dintre România și Bulgaria.

• Modernizarea și electrificarea căii ferate Ruse – Giurgiu – București.
• Modernizarea liniei Burgas – Varna – Ruse.
• Autostrada București – Giurgiu.
• Conexiune rutieră și feroviară Giurgiu – Ruse.
• Noi poduri în zonele Silistra – Călărași și Nikopol – Turnu Măgurele.

Dunărea aduce alte oportunități

Dunărea este tratată ca o componentă distinctă în acest sistem regional de transport. Dezvoltarea transportului fluvial și îmbunătățirea navigabilității ar urma să susțină legăturile dintre Marea Egee, România, Portul Constanța, Republica Moldova și Ucraina.

Planul menționează și conexiuni precum Calafat – Craiova – Vidin, iar axa Alexandroupolis – Burgas – Varna – Constanța este inclusă printre prioritățile rețelei regionale.

Abordarea arată că proiectele nu se limitează doar la drumuri și căi ferate, ci includ porturi, fluviul, poduri și terminale multimodale, toate văzute ca părți ale aceleiași rețele integrate de transport.

Sprijin european așteptat pentru următoarea etapă

Un obiectiv important pentru România, Bulgaria și Grecia este obținerea unui sprijin financiar european mai consistent. Cele trei state urmăresc ca proiectele să fie incluse în următorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034.

Connecting Europe Days 2026 are loc într-un moment cheie, la finalul actualului ciclu financiar 2021-2027, iar Uniunea Europeană pregătește noul buget. Coordonarea dintre cele trei țări poate face diferența în perioada următoare.

Delegația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România a fost condusă de secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu, care a participat la discuții despre prioritățile infrastructurii de transport, coridoarele europene și conectivitatea României cu restul Europei de Sud-Est.

“Faptul că cele trei țări am stabilit să avem o voce comună și un plan strategic reprezintă un pas important în obținerea unor finanțări care să permită dezvoltarea cât mai multor proiecte privind infrastructura de transport.”, a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu.

O nouă platformă pentru cooperare regională

Tot la Bruxelles a fost lansată inițiativa “Friends of South-East Europe” (FoSEE) – Prietenii Europei de Sud-Est, o platformă pentru cooperare și coordonare strategică, susținută de membri ai Parlamentului European și de coordonatorii europeni TEN-T.

Inițiativa urmărește să promoveze transportul transfrontalier, reducerea decalajelor de conectivitate și creșterea competitivității Europei de Sud-Est, aducând în prim-plan nevoia de legături mai bune între statele din regiune.

La reuniune au participat comisarul european Apostolos Tzitzikostas, vicepreședintele BEI Robert de Groot, ministrul grec al Infrastructurii și Transporturilor Christos Dimas, ministrul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor Georgi Peev și ministrul grec al Apărării Nikolaos Dendias.

Au fost prezenți și vicepremierul Republicii Moldova Vladimir Bolea, Oana Gherghinescu, director executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căi Ferate, precum și membri ai Parlamentului European. Delegația României a participat și la Steering Committee UE – Ucraina – Republica Moldova, dedicat coordonării și optimizării Liniilor de Solidaritate.

Un plan cu miză strategică pentru regiune

Planul are și o componentă strategică, nu doar una economică. Infrastructura propusă va răspunde atât nevoilor de transport și logistică, cât și cerințelor de reziliență și mobilitate civilă și militară.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European, a subliniat această dimensiune a proiectului. El a legat dezvoltarea coridorului de poziția României pe flancul estic al Europei.

“Am participat la această reuniune din partea Parlamentului European și, în același timp, pentru a susține interesele României. În actualul context de securitate, legătura dintre Marea Egee, Bulgaria, Dunăre și Marea Neagră nu mai este doar un proiect de transport. Este o infrastructură strategică pentru flancul estic al Europei. România trebuie să valorifice poziția pe care o are și să transforme această cooperare în proiecte concrete, finanțare și termene clare.”, a declarat Gheorghe Falcă.

Documentele prevăd dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, civilă și militară. Sunt vizate infrastructura rutieră și feroviară, Dunărea, porturile, aeroporturile, podurile și terminalele multimodale.

Mobilitatea militară devine prioritară

Aceste obiective se regăsesc și în amendamentele depuse de Gheorghe Falcă în Comisia TRAN la viitorul Mecanism pentru Interconectarea Europei, pentru perioada 2028-2034. Amendamentele vizează consolidarea conexiunii dintre coridorul Balcanii de Vest – Mediterana de Est și coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee.

“Prin amendamentele depuse în comisia TRAN am susținut exact această abordare: viitorul MIE trebuie să finanțeze infrastructura de care Europa are nevoie în noul context de securitate. Pentru România, investițiile în porturi, poduri, cale ferată și infrastructură rutieră înseamnă competitivitate economică, dar și capacitatea de a asigura mobilitatea militară pe flancul estic. Securitatea Europei depinde și de cât de repede putem deplasa oameni, echipamente și resurse acolo unde este nevoie de ele.”, a precizat Gheorghe Falcă.

Pașii următori pentru proiectele majore

Semnarea planului reprezintă un pas de coordonare între România, Bulgaria și Grecia, însă proiectele au nevoie de finanțare, pregătire tehnică și termene clare. Următorul buget european, pentru perioada 2028-2034, va fi decisiv pentru câte dintre aceste investiții vor putea avansa.

Dacă planul va beneficia de fonduri europene, coridorul Marea Neagră – Marea Egee poate schimba modul în care circulă mărfurile și oamenii în Sud-Estul Europei. Pentru România, miza se referă la autostrăzi, căi ferate, poduri peste Dunăre, conexiuni mai bune cu Portul Constanța și o poziție mai puternică în rețeaua europeană de transport.

Sursa: Agenda Constructiilor