Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) va intra în etapa de aplicare efectivă de la 1 ianuarie 2026, iar efectele sale se vor resimți direct în costurile materialelor de construcții din România. Cele mai afectate vor fi materialele de bază – cimentul, fierul, oțelul și aluminiul – esențiale în majoritatea proiectelor rezidențiale, industriale și de infrastructură.

Noua taxă introduce un cost suplimentar pentru materiile prime și produsele semifinite importate din afara Uniunii Europene, cost care va fi transferat treptat în prețurile materialelor și, ulterior, în costul final al construcțiilor.

„Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite vin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în calculele de preț. 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, explică Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.

Ianuarie 2026 – o fereastră limitată cu prețuri vechi

Conform estimărilor din industrie, ianuarie 2026 va fi, practic, singura perioadă în care pot fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele deja produse sau aflate în stoc.

Scumpirile nu vor apărea sub forma unei majorări bruște de listă. Producătorii și importatorii vor introduce noile structuri de cost etapizat, pe măsură ce intră în producție loturi realizate cu materie primă achiziționată la prețuri mai mari.

Materialele fabricate cu materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate, pentru o perioadă scurtă, la prețurile actuale. Producția demarată în 2026 va reflecta integral taxa de carbon, costurile energetice și logistice.

„Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată, care ține de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în lucru mai pot beneficia de prețurile actuale, dacă se grăbesc cu achizițiile. După aceea, pe măsură ce intră în piață producția nouă, prețurile vor crește inevitabil”, subliniază Cosmin Raileanu.

Această fereastră va fi inegală, în funcție de stocurile fiecărui producător, de contractele deja semnate și de ritmul transferului costurilor în piață.

Importurile non-UE, principalul motor al scumpirilor

România este puternic dependentă de importuri din afara Uniunii Europene, în special în zona metalurgică. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, state care nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Aplicarea taxei de carbon va afecta direct aceste fluxuri comerciale. Estimările din piață indică creșteri de 9–10% la nivel de materie primă și produs semifinit, în special pentru oțel, aluminiu și produse metalurgice.

Unde se vor vedea cele mai mari creșteri

Impactul va fi cel mai pronunțat în construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată.

Estimările actuale indică:

• structuri metalice, hale industriale, profile zincate: +9–10% la materiale
• produse metalurgice, per ansamblu: ~10%
• pavaje: ~6%
• acoperișuri metalice și profile: 5–7%
• panouri sandwich: 5–7%

La nivel de produs finit și execuție, efectul este cumulativ.

„Când aduni scumpirile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026, față de 2025”, explică fondatorul Depozit Virtual.

Exemplu concret de impact

O investiție care în 2025 ar fi costat 100.000 de euro pentru construcția unei case sau a unei hale industriale poate ajunge în 2026 la aproximativ 115.000 de euro, fără modificări de proiect sau de standard, exclusiv ca efect al scumpirilor din lanțul de aprovizionare.

Materiale mai puțin afectate – cel puțin temporar

În acest moment, nu sunt anunțate creșteri majore pentru materialele de izolație – polistiren, vată minerală sau sisteme termoizolante – acestea fiind mai puțin dependente de materii prime intens carbonifere din afara UE.

Totuși, specialiștii avertizează că energia și transportul pot influența și aceste categorii pe termen mediu.

Concluzie

Anul 2026 marchează o schimbare structurală în formarea prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importuri non-UE și efectul în lanț asupra execuției vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai scumpe decât cele din 2025.

„Diferența, în perioada următoare, nu o va mai face cine are cel mai mic preț de listă, ci cine reușește să planifice, să cumpere din timp și să optimizeze corect achizițiile”, concluzionează Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.