Fonduri europene: Rata de prefinanțare a fost majorată de la 10% la 30%

Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care rata de prefinanțare a fondurilor europene acordate beneficiarilor crește de la 10% la 30% din valoarea eligibilă a contractelor semnate în perioada de programare 2021–2027. Măsura are ca scop accelerarea absorbției fondurilor europene și susținerea implementării proiectelor strategice.

Noua reglementare se aplică pentru fondurile primite de România prin:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),
  • Fondul de Coeziune (FC),
  • Fondul Social European Plus (FSE+),
  • Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

În total, România gestionează 44 miliarde euro, dintre care:

  • 30 miliarde euro provin de la Uniunea Europeană,
  • 14 miliarde euro reprezintă cofinanțare națională.

Fondurile sunt destinate proiectelor esențiale din infrastructura rutieră, feroviară, energie și dezvoltare regională. Toți banii trebuie cheltuiți până la 31 decembrie 2029.

PNRR: Obiectiv prioritar – absorbția integrală a grantului

Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a subliniat că absorbția completă a grantului PNRR de 13,1 miliarde euro este prioritară. În acest sens, până pe 10 iunie, România urmează să primească 1,3 miliarde euro din cererea de plată nr. 3, din totalul solicitat de 2 miliarde euro. Diferența de 700 milioane euro rămâne suspendată temporar, din cauza neîndeplinirii unor jaloane:

  • 400 mil. euro – pentru întârzierea numirii conducerii AMEPIP;
  • 299 mil. euro – aferenți numirii administratorilor din 43 de companii energetice;
  • 231 mil. euro – în legătură cu reforma pensiilor speciale.

România dorește să mențină și componenta de împrumut din PNRR, în valoare de 14,9 miliarde euro, un fond cu dobânzi preferențiale, comparativ cu piețele financiare internaționale. Aceste fonduri sunt vitale pentru proiecte precum autostrăzile A7 și A8, modernizarea căilor ferate sau tranziția energetică.

Măsuri pregătite, dar suspendate temporar

Ministerul Investițiilor a pregătit un pachet de măsuri legislative și ordonanțe de urgență pentru a sprijini implementarea PNRR. Totuși, în lipsa unui guvern cu puteri depline, adoptarea acestora este momentan blocată. Finalizarea negocierilor tehnice cu Comisia Europeană este prevăzută pentru finalul lunii mai, iar decizia oficială ar putea fi luată în iulie, în funcție de depunerea cererii de plată nr. 4.

Reforma fiscală rămâne inevitabilă

Un alt punct esențial este reforma fiscală, pe care România s-a angajat să o implementeze în cadrul PNRR. Comisia Europeană a subliniat că aceasta nu este opțională. Reducerea cheltuielilor publice este binevenită, dar nu poate substitui reformele fiscale asumate.

„Este un angajament care trebuie dus la capăt. Reforma fiscală nu poate fi înlocuită de tăieri de cheltuieli. Ambele sunt necesare pentru consolidarea bugetară”, a afirmat Marcel Boloș.

În concluzie, majorarea ratei de prefinanțare este un pas important pentru a susține proiectele cu finanțare europeană, însă absorbția integrală a fondurilor rămâne dependentă de stabilitatea politică, implementarea reformelor și capacitatea administrativă de execuție. România se află într-un moment-cheie, în care fiecare măsură adoptată sau amânată poate influența direcția strategică de dezvoltare pentru următorii ani.

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp