Iarna 2025–2026 se anunță, cel puțin la prima vedere, mai blândă decât cea precedentă. Estimările specialiștilor indică temperaturi mai ridicate cu 1,0 până la 1,5 grade Celsius față de iarna trecută, ceea ce ar putea reduce cererea de gaze naturale atât în Europa, cât și în Asia. În România, prognoza ANM confirmă un început de sezon mai cald decât în mod obișnuit, însă episoadele de ger sau ninsori abundente nu sunt excluse.
Ce influențează iarna aceasta comportamentul piețelor de energie?
Dincolo de temperaturi și prognoze, iarna actuală este modelată de o serie de factori climatici globali, cunoscuți sub numele de teleconexiuni – interacțiuni la scară largă între diferite regiuni ale planetei. Printre cele mai relevante se numără:
- Oscilația cvasi-bienală (QBO): aflată în fază estică, ceea ce poate duce la slăbirea curentului cu jet atlantic și la apariția mai frecventă a blocajelor atmosferice – condiții favorabile pentru valuri de frig în Europa.
- Dipolul Oceanului Indian (IOD): în fază negativă la început de iarnă, contribuie la creșterea precipitațiilor în sud-estul Europei, inclusiv România.
- El Niño / La Niña: în iarna 2025–2026 predomină faza La Niña, care aduce temperaturi mai scăzute în Asia de Est, dar are un impact limitat asupra Europei.
- Vortexul polar: începutul de sezon este marcat de un vortex polar mai slab decât în mod normal, ceea ce sporește riscul ca masele de aer rece să coboare spre latitudinile medii ale Europei.
Temperaturile estimate și impactul asupra cererii de energie
În medie, specialiștii MET prognozează temperaturi cu 0,5–1,5°C mai ridicate decât media iernilor 2018–2024, ceea ce ar putea determina o cerere de gaze naturale mai redusă în Europa și Asia.
Totuși, există o variantă de scenariu alternativ – cu o probabilitate de aproximativ 20% – în care iarna ar putea fi mai rece cu 1,2°C față de media ultimilor ani. În acest caz, cererea de energie ar putea crește peste așteptări.
Riscuri de preț: Dunkelflaute și volatilitatea din decembrie
Unul dintre riscurile majore rămâne fenomenul Dunkelflaute – perioade în care cererea de încălzire este ridicată, dar producția din surse regenerabile (eoliană și solară) este scăzută. Aceste episoade pot duce la creșteri semnificative ale prețurilor la energie, întrucât necesită suplinirea cu producție pe gaz sau cărbune.
Un exemplu concret s-a petrecut pe 6 noiembrie 2024, când prețul energiei electrice a atins 231 euro/MWh în medie, cu vârfuri care au depășit 800 euro/MWh în anumite intervale orare.
În astfel de condiții, nici sistemele de stocare în baterii (BESS) nu pot compensa eficient lipsa de producție regenerabilă, mai ales dacă sunt deja parțial descărcate sau dacă reîncărcarea este limitată de lipsa surselor solare sau eoliene.
Situația hidrologică și producția hidro
Europa de Sud-Est, inclusiv România, este dependentă într-o proporție semnificativă de energia hidro. Din păcate, în acest moment, nivelul rezervoarelor hidro este cel mai scăzut din ultimii 7 ani. Veștile bune vin totuși din partea prognozelor meteo, care anunță precipitații peste media sezonieră – o evoluție ce ar putea aduce un echilibru binevenit pe piețele locale.
Ce se întâmplă la nivel global: competiția pentru GNL
Interacțiunea cererii dintre Europa și Asia va juca un rol esențial. O eventuală creștere bruscă a consumului în Asia – alimentată de episoade de frig generate de La Niña – ar putea face ca gazul natural lichefiat (GNL) să devină mai scump și mai greu de procurat în Europa, redistribuind astfel fluxurile globale de aprovizionare.
Concluzie
Iarna 2025–2026 se conturează drept una mai blândă din punct de vedere termic, însă volatilitatea rămâne un factor cheie în evoluția piețelor de energie. Cererea scăzută ar putea tempera prețurile, dar riscurile asociate cu episoade de Dunkelflaute, un vortex polar instabil și un sistem hidro fragil în Europa de Sud-Est mențin incertitudinea la un nivel ridicat.
Operatorii din domeniul energiei și decidenții politici trebuie să rămână vigilenți, pregătiți pentru intervenții rapide în caz de fluctuații majore de preț sau aprovizionare.
