PIFM: România are nevoie de mai mulți lucrători străini în 2026 și de mecanisme flexibile pentru piața muncii

Ajustarea contingentului anual de lucrători străini în funcție de nevoile reale ale pieței, alături de introducerea unor mecanisme flexibile de recrutare, sunt esențiale pentru menținerea competitivității economiei românești.Acesta este mesajul transmis de Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFM), în contextul unui deficit tot mai acut de personal calificat în sectoare-cheie precum construcții, transporturi, agricultură, HoReCa și servicii.

Potrivit reprezentanților PIFM, România se confruntă cu un deficit structural de forță de muncă, accentuat de migrația externă, scăderea natalității și îmbătrânirea populației active. În acest context, angajarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene nu mai este doar o soluție temporară, ci a devenit o necesitate economică permanentă.

Cerere de trei ori mai mare decât contingentul actual

Pentru anul 2025, Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini. Totuși, datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) arată că, până în luna octombrie, au fost depuse peste 230.000 de cereri de avize de angajare, de aproape trei ori mai multe decât plafonul stabilit.

Până în prezent, IGI a emis 78.016 avize de muncă, în timp ce restul cererilor sunt fie în așteptare din cauza atingerii plafonului, fie în proces de reanalizare. Situația actuală evidențiază o presiune uriașă asupra sistemului administrativ, care nu este suficient dimensionat pentru a răspunde rapid cererii.

„Forța de muncă străină nu mai poate fi considerată o soluție temporară. Este o realitate permanentă a economiei românești. Contingentul actual nu mai reflectă dinamica pieței și pune frână dezvoltării companiilor care au nevoie urgentă de personal”, a declarat Elena Pântîru, vicepreședinte al PIFM.

Soluții: mecanism de rezervă, digitalizare și acorduri bilaterale

Pentru a răspunde eficient nevoilor din piață, PIFM propune introducerea unui mecanism de rezervă care să poată fi activat automat, în cazul în care contingentul anual este epuizat. Această măsură ar elimina necesitatea unei noi hotărâri de guvern și ar reduce întârzierile administrative.

Totodată, patronatul subliniază importanța:

  • Digitalizării complete a proceselor administrative
  • Extinderii acordurilor bilaterale de muncă cu țări terțe
  • Creșterii capacității instituționale a IGI și a altor structuri implicate în gestionarea imigrației de muncă

„Presiunea asupra Inspectoratului General pentru Imigrări este imensă, iar resursele actuale nu mai sunt suficiente. Este vital ca aceste structuri să fie consolidate, altfel vom ajunge la blocaje care afectează întreaga economie”, a adăugat Elena Pântîru.

Domeniile cele mai afectate de lipsa forței de muncă

Deficitul de personal se resimte în toate ramurile economiei, însă cele mai afectate rămân:

  • Construcțiile și infrastructura
  • Industria alimentară și HoReCa
  • Agricultura și transporturile
  • Logistica
  • Serviciile de îngrijire și asistență socială

„Aceste domenii nu pot funcționa fără aportul lucrătorilor străini, care au devenit esențiali pentru menținerea activităților economice la un nivel stabil”, a subliniat vicepreședinta PIFM.

România are nevoie de o politică de imigrație modernă și predictibilă

În concluzie, PIFM face apel la o politică de imigrație bazată pe date reale, predictibilitate și cooperare instituțională, care să țină cont de evoluția economică și de nevoile urgente ale angajatorilor.

„Avem nevoie de un model flexibil, modern, în care statul, mediul de afaceri și partenerii internaționali să colaboreze pentru a transforma imigrația de muncă într-un exemplu de bună practică regională”, a mai declarat Elena Pântîru.

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp