Piața construcțiilor din România se confruntă cu riscul unui blocaj major, alimentat de încetinirea economică, întârzierile la finanțare și lipsa de predictibilitate, cu efecte vizibile asupra prețului locuințelor, investițiilor și locurilor de muncă.

Sectorul construcțiilor din România se află într-o situație tot mai complicată, cu riscul unui blocaj generalizat care se conturează pe fondul unor probleme structurale. Economia încetinește, finanțările întârzie, iar schimbările legislative frecvente fac dificilă planificarea proiectelor mari. Aceste condiții creează dificultăți majore pentru unul dintre pilonii economiei naționale.

Piața construcțiilor din România se apropie de un blocaj major pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanțare și al lipsei acute de predictibilitate în derularea investițiilor. Tot mai multe proiecte sunt suspendate sau amânate, plățile sunt întârziate, iar activitatea pe șantiere încetinește vizibil, conturând riscul unui efect negativ în lanț asupra întregii economii naționale. În absența unor măsuri urgente și ferme din partea Guvernului, sectorul construcțiilor – unul dintre principalele motoare de creștere în România (8-9% din PIB, în 2025, cea mai ridicată pondere din UE) – riscă să intre într-un blocaj sistemic, cu consecințe negative directe asupra investițiilor publice, absorbției fondurilor europene și a zeci de mii de locuri de muncă. Explozia costurilor cu combustibilii cauzată de războiul din Golful Persic poate genera doar ea un nou blocaj în domeniul construcțiilor (similar celor cauzate de pandemia de Covid și războiul din Ucraina) dacă beneficiarii publici refuză sau întârzie ajustările contractuale și legale. , reprezentanţii asociaţiei de profil (ARACO)

Primele efecte sunt deja vizibile: proiecte suspendate sau amânate, întârzieri la plată și scăderea activității pe șantiere, ceea ce poate avea un impact în lanț asupra economiei naționale.

Ce soluții propun antreprenorii pentru a ieși din impas

ARACO propune o serie de măsuri menite să stabilizeze sectorul și să relanseze investițiile. Printre acestea se numără semnarea unui pact fiscal pe cel puțin cinci ani pentru stabilitatea taxelor, menținerea regimului TVA pentru lucrările publice și reguli legislative clare. Se subliniază că marile investiții nu pot fi planificate într-un sistem fiscal instabil.

O altă măsură este plata periodică a costurilor justificate atunci când contractele de lucrări publice sunt suspendate, precum și clarificarea mecanismelor contractuale pentru gestionarea acestor situații și compensarea cheltuielilor inevitabile.

De asemenea, plata la timp a lucrărilor executate este esențială pentru menținerea fluxului de numerar al companiilor de construcții și evitarea opririi activității acestora.

Blocaje pe șantiere și reacții din piață

Un subiect sensibil este denunțarea unilaterală a contractelor, reacție apărută din cauza suspendării nejustificate a finanțării de către beneficiari. Acest lucru poate duce la blocaje majore pe șantiere, pierderea forței de muncă și devalorizarea Garanțiilor de Bună Execuție, precum și la riscul de a pierde definitiv fondurile europene alocate proiectelor respective.

ARACO propune consolidarea mecanismului de ajustare a prețurilor, un program național de investiții pe zece ani, schimbarea sistemului de achiziții publice și eliminarea criteriului „cel mai mic preț” la licitații, pentru a crește calitatea lucrărilor și a asigura concurență corectă între firme.

Noi pași pentru modernizarea pieței construcțiilor

Se solicită și un program național de calificare a forței de muncă pentru a acoperi lipsa de personal specializat, simplificarea procedurilor pentru autorizații de construire și urgentarea proiectelor finanțate din PNRR pentru a nu pierde banii europeni.

Alte propuneri includ reducerea valorii Garanțiilor de Bună Execuție la 3-5%, eliminarea unor prevederi birocratice din HG 375/2022 și lansarea unui program național de locuințe accesibile pentru a stimula piața și a răspunde cererii crescânde.

Ce urmează pentru construcțiile din România

În lipsa unor măsuri rapide, efectele economice și sociale pot fi serioase: creșterea prețurilor la locuințe, stoparea investițiilor în infrastructură și pierderea fondurilor europene atât de necesare.

Pierderea locurilor de muncă ar afecta direct zeci de mii de familii, iar impactul s-ar resimți în toate sectoarele economiei, dată fiind interdependența construcțiilor cu alte domenii.

Este un moment decisiv pentru autorități, care trebuie să acționeze rapid pentru a evita un blocaj cu efecte de durată asupra întregii țări.

Sursa: stiripesurse.ro