Începând cu 1 ianuarie 2026, Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) intră în regim definitiv, marcând tranziția de la simpla raportare a emisiilor la aplicarea efectivă a costului carbonului pentru importurile cu emisii ridicate în Uniunea Europeană.

Sectoarele vizate în prima etapă sunt oțelul, cimentul, îngrășămintele chimice, aluminiul, energia electrică și hidrogenul. Importatorii vor fi obligați să achiziționeze certificate CBAM, aliniate ca preț cu certificatele din sistemul european de comercializare a emisiilor – EU ETS.

Pentru România, impactul este semnificativ, având în vedere volumul ridicat al importurilor din afara UE în aceste categorii.

Ce presupune regimul definitiv CBAM

În perioada tranzitorie (2023–2025), companiile au avut doar obligația de raportare, fără costuri financiare directe.

Din 2026, însă, mecanismul devine operațional din punct de vedere financiar:

• importatorii trebuie să obțină statutul de declarant autorizat;
• trebuie să declare emisiile încorporate în produsele importate;
• vor trebui să achiziționeze și să predea certificate CBAM corespunzătoare acestor emisii.

Intrarea în vigoare a fost posibilă prin interconectarea registrului european CBAM cu sistemele vamale naționale, TARIC și EU Customs Single Window, transformând mecanismul într-un instrument complet integrat în fluxurile comerciale.

România, în topul statelor expuse

Datele Comisiei Europene arată că, încă din prima săptămână a aplicării regimului definitiv, peste 12.000 de operatori au depus cereri de autorizare, iar mai mult de 4.100 au fost deja autorizați.

Structura volumelor declarate confirmă așteptările:

• 98% fier și oțel
• 1,2% îngrășăminte
• 0,5% ciment
• 0,3% aluminiu

Principalele țări de origine sunt Turcia, China, India, Canada, Taiwan și Vietnam.

România se află între primele trei economii europene ca volum al bunurilor CBAM importate, ceea ce indică o expunere structurală ridicată și o nevoie urgentă de adaptare strategică.

Creșterea progresivă a costurilor

Un element esențial este calendarul de creștere a obligațiilor financiare:

• 2,5% compensare a emisiilor în 2026
• creștere graduală până la 100% în 2034

În paralel, prețul certificatelor din EU ETS este estimat să crească:

• 70–90 euro/tonă în prezent
• 120–200 euro/tonă în perioada 2030–2035

Această combinație va duce la o amplificare substanțială a costurilor pentru importatori – de la câteva milioane de euro în primii ani la sute de milioane anual după 2030, în funcție de volum și intensitatea emisiilor.

Cum trebuie să se pregătească importatorii

Regimul definitiv introduce obligații ferme și structurate.

1. Obținerea statutului de declarant autorizat

Cererea trebuie depusă până la 31 martie 2026 pentru a beneficia de perioada de continuitate.

2. Cartografierea importurilor

Companiile trebuie să:

• clasifice produsele pe coduri NC;
• calculeze volumele anuale;
• verifice depășirea pragului de 50 tone/an (exceptare pentru importatori mici, cu excepția hidrogenului și electricității).

3. Colectarea datelor privind emisiile

Este necesară solicitarea de:

• metodologii de calcul;
• factori de emisie;
• dovezi de trasabilitate de la furnizori.

În absența datelor verificate, se aplică valori implicite – adesea mai ridicate – ceea ce poate crește costul certificatelor.

Calendar financiar: obligația începe din 2026

Deși certificatele CBAM vor putea fi achiziționate abia din februarie 2027, obligația financiară aferentă importurilor din 2026 rămâne activă.

Până la 30 septembrie 2027, importatorii trebuie să predea certificatele corespunzătoare emisiilor declarate pentru anul 2026.

Această diferență de calendar impune o planificare financiară riguroasă, inclusiv:

• scenarii bugetare multianuale;
• analize de expunere;
• strategii de hedging;
• renegocierea contractelor comerciale.

Extinderea CBAM către aproximativ 180 de produse

Pe termen mediu, Comisia Europeană pregătește extinderea mecanismului către aproximativ 180 de produse suplimentare, inclusiv:

• produse prelucrate din oțel și aluminiu;
• componente industriale;
• subansamble metalice;
• materiale intermediare utilizate în construcții și echipamente.

Scopul este evitarea transferului costurilor carbonului către verigile superioare ale lanțurilor de valoare și prevenirea relocării emisiilor („carbon leakage”).

Impact strategic pentru companii

CBAM schimbă fundamental logica lanțurilor de aprovizionare.

Deciziile privind:

• alegerea furnizorilor;
• relocarea producției;
• investițiile industriale;
• renegocierea contractelor;
• integrarea furnizorilor în sisteme de raportare a emisiilor

devin componente centrale ale strategiei de competitivitate.

Nu mai este vorba doar despre conformare tehnică, ci despre gestionarea riscului climatic și financiar la nivel de business model.

Un nou standard de transparență climatică

Anul 2026 marchează trecerea CBAM din zona de raportare tehnică într-un instrument cu impact financiar direct și imediat.

Pentru companii, adaptarea nu înseamnă doar respectarea obligațiilor legale, ci:

• înțelegerea profundă a implicațiilor vamale și financiare;
• integrarea datelor de emisii în procesele operaționale;
• recalibrarea strategiilor comerciale;
• consolidarea guvernanței interne pe zona de sustenabilitate.

CBAM devine astfel nu doar un mecanism de reglementare, ci un factor determinant al competitivității pe piața europeană.