La cinci ani de la momentul în care standardul NZEB (clădiri cu consum aproape zero de energie) a devenit obligatoriu pentru toate construcțiile noi din România, piața locală se află într-un proces de adaptare și transformare profundă. Dincolo de provocările tehnice sau financiare, devine tot mai clar că eficiența energetică și sustenabilitatea nu mai pot fi tratate ca opțiuni – ci ca direcții fundamentale ale viitorului în construcții.

Arh. Norana Petre, specialist certificat Passive House și promotor activ al standardelor ridicate de eficiență energetică, a fost în prima linie a acestei tranziții. În interviul de mai jos, ea oferă o privire realistă asupra progreselor făcute, blocajelor persistente și pașilor necesari pentru un viitor construit inteligent, sustenabil și sănătos.

Ce s-a schimbat în piața construcțiilor odată cu impunerea standardului NZEB?

Directiva 2010/31/UE a introdus obligația ca, începând cu 2021, toate clădirile noi să fie NZEB. În România, metodologia MC 001/2022 a stabilit regulile concrete de aplicare, însă implementarea practică rămâne deficitară.

Conform arh. Norana Petre, adoptarea reală a principiilor NZEB este încă lentă. Deși pe hârtie clădirile se conformează, în multe cazuri lipsește înțelegerea profundă a logicii tehnice și economice din spatele acestui concept. „Vedem o abordare formală, centrată pe bifarea unor cerințe minime, fără o asumare reală a beneficiilor pe termen lung”, punctează ea.

Pe termen mediu, tranziția către clădirile cu emisii zero (ZEB), propusă de versiunea revizuită a directivei EPBD (2024), va impune și mai multă rigoare – iar fără o înțelegere corectă și aplicare solidă a NZEB, acest pas devine greu de realizat.

Care sunt principalele blocaje în implementarea standardului?

Printre cele mai importante probleme, arh. Petre subliniază:

• Tendința de a respecta doar cerințele minime, fără ambiția de a le depăși.
• Percepția greșită asupra costurilor – mulți dezvoltatori consideră că NZEB înseamnă automat cheltuieli suplimentare, fără a lua în calcul economiile semnificative de energie și costuri de operare.
• Lipsa de conștientizare asupra beneficiilor pentru sănătate și confort – aerul interior de calitate, confortul termic stabil și reducerea CO₂ sunt elemente cheie, dar adesea ignorate.

„O clădire performantă energetic nu înseamnă doar facturi mai mici, ci un mediu mai sănătos pentru oameni. Este o investiție în calitatea vieții, nu doar în ziduri și acoperișuri”, afirmă arhitecta.

Există suficiente soluții și produse pentru realizarea clădirilor NZEB?

Față de acum un deceniu, piața s-a schimbat radical. Azi avem la dispoziție:

• Sisteme performante de izolare termică,
• Ferestre și uși cu coeficienți ridicați de eficiență,
• Tehnologii moderne de etanșare și eliminare a punților termice,
• Sisteme de ventilație cu recuperare de căldură,
• Pompe de căldură și panouri fotovoltaice competitive.

Mai mult, producătorii locali au început să ofere soluții compatibile cu standardele NZEB, iar importatorii aduc constant produse certificate. Costurile rămân, desigur, un factor important, dar Norana Petre afirmă că astăzi este posibil să construiești o casă NZEB sau chiar pasivă, la costuri rezonabile – cu condiția ca proiectarea și execuția să fie corect corelate.

Problema reală nu este lipsa de produse, ci lipsa de coordonare între echipe, lipsa de verificare a detaliilor în șantier și de control al calității execuției. Fără aceste etape, performanța calculată nu se reflectă în realitate.

Ce rol ar trebui să joace autoritățile în susținerea tranziției?

Programele actuale – cum ar fi cele pentru panouri fotovoltaice sau reabilitarea clădirilor publice – sunt utile, dar insuficiente. Pentru a susține și investițiile private, arh. Petre propune o abordare integrată, care să includă:

• Credite verzi cu dobânzi preferențiale,
• Granturi pentru proiecte-pilot NZEB și Passive House,
• Stimulente fiscale pentru investiții în eficiență energetică.

„Eficiența energetică nu este doar o chestiune tehnică sau economică. Este o politică de sănătate publică și de calitate a vieții. Iar autoritățile trebuie să o trateze ca atare”, spune arhitecta.

Ce proiecte aveți în derulare? Ce urmează?

Pe lângă activitatea de proiectare, Norana Petre este implicată activ în formarea profesională a viitoarei generații de specialiști. Predă module tehnice pentru proiectanți de case pasive și coordonează proiecte demonstrative.

Pe termen mediu și lung, obiectivul ei este consolidarea acestei direcții prin:

• Proiecte exemplu care demonstrează fezabilitatea tehnică și economică a clădirilor performante,
• Programe educaționale care să formeze specialiști în arhitectura sustenabilă,
• Colaborări între arhitecți, dezvoltatori, autorități și furnizori de soluții verzi.

„Schimbarea reală nu vine doar prin reglementări. Avem nevoie de educație, de colaborare între toți actorii implicați și, mai ales, de exemple concrete care arată că se poate”, concluzionează Norana Petre.