România antreprenorială se află într-un moment de criză de maturitate digitală: deși prezența online a IMM-urilor este ridicată, transformarea digitală rămâne, în majoritatea cazurilor, limitată la marketing și comunicare, fără impact structural real asupra modului de lucru și a modelelor de business. Aceasta este una dintre concluziile centrale ale primei ediții a IMM Digital Index, un studiu amplu care analizează nivelul de digitalizare al IMM-urilor din România, barierele întâmpinate și perspectivele pentru următorii ani.

Potrivit raportului, doar 3% din cifra de afaceri anuală este alocată, în medie, pentru training digital, iar investițiile în cercetare și dezvoltare se situează la un nivel similar (2,84%). Datele indică un angajament redus față de dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților, într-un context în care digitalizarea devine un factor esențial de competitivitate.

Prezență digitală ridicată, conversie comercială scăzută

Studiul arată că 61% dintre IMM-urile românești au un site propriu, iar aproape 77% sunt prezente pe rețelele sociale. Cu toate acestea, doar 21,64% vând efectiv online, evidențiind un decalaj major între vizibilitatea digitală și integrarea reală a canalelor digitale în activitatea comercială.

În social media, IMM-urile preferă canale cu costuri reduse și rezultate imediate:

• Facebook – 80%
• Instagram – 47%
• WhatsApp – 41%

Platforme precum LinkedIn și TikTok sunt utilizate de aproximativ 25% dintre companii, în timp ce YouTube (12%) și X (9%) rămân canale de nișă, limitate de costuri și complexitatea producției de conținut.

Digitalizare „de nevoie”, nu strategică

Adoptarea tehnologiei este, în mare parte, reactivă și dictată de obligații legale sau de rezultate rapide, relevă IMM Digital Index. Cele mai ridicate rate de utilizare se regăsesc în:

• contabilitate și facturare online – 93,72%
• marketing online – 76,01%

În schimb, soluțiile cu impact structural au un grad de adopție doar moderat:

• ERP – 65,02%
• automatizarea proceselor – 63,00%
• stocarea în cloud – 62,78%
• CRM – 62,56%

Aceste cifre indică faptul că multe companii au început să investească în soluții integrate, însă fără o strategie coerentă de transformare digitală.

Investiții reduse în competențe digitale

Un semnal de alarmă major îl reprezintă nivelul competențelor digitale. Peste 58% dintre angajați sunt evaluați ca având competențe digitale medii, în timp ce doar 3,38% se încadrează la nivel expert. Cu toate acestea, IMM-urile alocă, în medie, doar 3,01% din cifra de afaceri pentru training, iar doar una din 10 companii investește peste 5% în dezvoltarea resurselor umane.

Această discrepanță între nevoia de competențe și investițiile reale sugerează un risc major de stagnare a productivității și inovării.

Principalele bariere în calea digitalizării

Antreprenorii români identifică patru obstacole majore:

• costurile ridicate ale hardware-ului și software-ului – 68%
• lipsa accesului la finanțare – 40%
• deficitul de personal instruit – 30%
• temerile legate de securitatea cibernetică – 28%

Pentru depășirea acestor blocaje, 72% dintre antreprenori consideră granturile și subvențiile drept cea mai importantă formă de sprijin, urmate de programe de formare profesională (44%).

Relația digitală cu statul: funcțională, dar dificilă

Interacțiunea digitală cu instituțiile publice primește o notă medie de 5,54 din 10. Adoptarea platformelor digitale este determinată în principal de obligativitate:

• SPV (ANAF) – utilizat de 91% dintre IMM-uri
• Revisal – 78%

În schimb, utilizarea altor platforme este mai redusă:

• Ghișeul.ro – 54%
• ONRC online – 53%
• SEAP/SICAP – 50%

Principalele nemulțumiri vizează:

• dificultatea de utilizare a platformelor (51%)
• erori și instabilitate tehnică (50%)
• lipsa interoperabilității între sisteme (47%)

Perspective pentru următorii ani

Experții consultați în cadrul studiului anticipează, pentru următorii 3–5 ani, o accelerare a digitalizării, cu accent pe:

• consolidarea site-ului web ca hub central
• integrarea chatbot-urilor și a asistenților AI
• extinderea vânzărilor online prin personalizare
• tranziția către soluții SaaS și instrumente colaborative

În relația IMM–stat, specialiștii subliniază nevoia de investiții susținute în competențe digitale, interoperabilitate și parteneriate public-private.

Concluzie

IMM Digital Index arată clar că digitalizarea IMM-urilor din România este dezechilibrată: vizibilitate online mare, dar integrare redusă în procesele de business; adopție tehnologică moderată, dar investiții minime în oameni.

Cu doar 3% din cifra de afaceri alocată trainingului digital, riscul este ca tehnologia să rămână subutilizată, iar competitivitatea pe termen mediu să fie afectată. În lipsa unei strategii coerente care să combine tehnologia cu dezvoltarea competențelor, digitalizarea rămâne un exercițiu de suprafață, nu un motor real de creștere.