După un an de clarificări normative, piața monitorizării geotehnice și structurale din România intră într-o etapă decisivă, în care nu mai este suficientă simpla existență a reglementărilor. Miza reală a anului 2026 este aplicarea riguroasă, coerentă și verificabilă a cerințelor legale, într-un domeniu în care calitatea deciziilor tehnice depinde direct de calitatea informațiilor furnizate.

Potrivit Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), adoptarea normativului P130/2025, în corelare cu prevederile Legii nr. 10/1995, a consolidat un cadru tehnic și juridic care nu mai lasă loc de interpretări fundamentale. Urmărirea comportării construcțiilor în exploatare este o obligație clar definită, cu responsabilități explicite pentru toți actorii implicați.

„În 2025, discuția din piață s-a concentrat pe ce prevede normativul. În 2026, discuția trebuie să se mute, firesc și necesar, pe cum se aplică. Aceasta este diferența esențială între existența unei reglementări și eficiența ei reală”, subliniază Mariana Garștea, președinta APMGS.

Conformarea formală, o vulnerabilitate reală pentru siguranța construcțiilor

Din perspectiva APMGS, cadrul legislativ nu mai reprezintă principala problemă a domeniului. Provocarea majoră este modul în care cerințele sunt implementate în practică. Experiența din piață arată că persistă abordări care reduc monitorizarea la un exercițiu birocratic, golit de conținut tehnic real.

Asociația semnalează existența unor practici recurente care subminează scopul monitorizării: conformare formală limitată la cerințe minimale, documentații tehnice care nu corelează monitorizarea cu riscurile reale ale construcției, confuzia dintre monitorizare ca proces continuu și simpla instalare de echipamente, dar și lipsa criteriilor clare pentru interpretarea și utilizarea datelor obținute.

În lipsa unei legături directe între date, analiză și decizie tehnică, monitorizarea riscă să producă rapoarte, grafice și volume de informații care creează doar o aparență de siguranță. O astfel de abordare nu reduce riscul, ci îl maschează, cu efecte potențial grave asupra siguranței construcțiilor și a investițiilor publice și private.

Datele fără interpretare nu înseamnă control al riscului

APMGS avertizează că problema nu este tehnologia în sine. Piața dispune de echipamente performante, soluții digitale avansate și sisteme de achiziție de date sofisticate. Riscul apare atunci când aceste tehnologii sunt utilizate fără o strategie clară, fără corelare cu scenariile de risc și fără responsabilitate profesională în interpretarea informațiilor.

Monitorizarea nu trebuie confundată cu acumularea de date. Fără validare, corelare și analiză competentă, datele pot deveni chiar periculoase, inducând decizii greșite sau întârziate. În acest context, APMGS atrage atenția că o monitorizare superficială este mai nocivă decât lipsa monitorizării, pentru că generează un fals sentiment de control.

Tendințele internaționale: performanță și relevanță, nu volum

La nivel internațional, monitorizarea geotehnică și structurală a evoluat rapid, iar direcțiile sunt deja bine conturate. Accentul s-a mutat de la cantitatea de date la calitatea acestora, de la tehnologie ca scop în sine la performanța sistemului de monitorizare ca instrument de management al riscului.

În piețele mature, monitorizarea este tratată ca parte integrantă a exploatării construcției pe termen lung, cu obiective clare, praguri de alertă bine definite și mecanisme de reacție rapidă. Soluțiile sunt evaluate prin relevanța informațiilor livrate și capacitatea acestora de a susține decizii tehnice corecte.

România este, teoretic, aliniată la aceste principii prin actualizarea cadrului normativ. Diferența reală o va face însă capacitatea pieței de a aplica aceste reguli fără compromisuri și fără formalism.

2026, anul implementării reale, nu al declarațiilor

În acest context, APMGS își asumă pentru 2026 un obiectiv strategic clar: susținerea implementării corecte și responsabile a cerințelor legale privind monitorizarea geotehnică și structurală. Accentul nu este pus pe declarații generale sau pe invocarea normativelor în documentații, ci pe claritate, coerență și rezultate verificabile în teren.

„Nu este suficient să cităm normativele. Este esențial să le înțelegem corect, să le aplicăm unitar și să delimităm clar conformarea formală de implementarea responsabilă. În 2026, APMGS va aborda explicit subiecte sensibile, tocmai pentru că ele definesc maturitatea unei piețe”, explică Mariana Garștea.

Direcțiile asumate includ clarificarea interpretărilor normative acolo unde apar confuzii, promovarea unor practici unitare și profesioniste, educație tehnică aplicată, orientată spre situații reale din teren, precum și delimitarea fermă între aparență și performanță reală.

Un test de maturitate pentru întreaga piață

În esență, anul 2026 devine un test de maturitate pentru piața de monitorizare structurală și geotehnică din România. Discuția se mută definitiv de la întrebarea „dacă” trebuie monitorizat, la „cum” se monitorizează: cu responsabilitate profesională, cu criterii clare, cu date corecte și, mai ales, cu o legătură directă între informație și decizie.

APMGS își asumă rolul de voce profesională, structurată și consecventă, care susține această tranziție în interesul siguranței construcțiilor, al investițiilor și al credibilității profesiei. Mesajul pentru 2026 este unul clar: nu este nevoie de mai multă reglementare, ci de mai multă rigoare în aplicarea celei existente.