Asociația Profesională de Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS) își propune ca, începând cu 2026, să contribuie decisiv la ridicarea standardelor pieței de monitorizare a comportării construcțiilor la nivelul exigențelor europene. Asociația își consolidează rolul de lider de opinie și partener instituțional, promovând profesionalizarea prin instrumente concrete, care să transforme monitorizarea geotehnică și structurală dintr-o obligație formală într-o practică tehnică riguroasă, bazată pe date.

Lansarea Ghidului APMGS, aliniat cadrului legislativ și normativ actualizat, reprezintă un pas esențial în definirea cerințelor de monitorizare bazate pe performanță. În paralel, Academia APMGS se conturează ca nucleul unui ecosistem modern de formare aplicată, dedicat profesioniștilor implicați în proiectarea, execuția și exploatarea construcțiilor. Prin parteneriate instituționale și conectare la tendințele europene de digitalizare, APMGS își asumă rolul de interlocutor esențial în orice discuție serioasă despre siguranța și reziliența construcțiilor din România.

În acest context, Mariana Gârstea, președinta APMGS, explică evoluția organizației, direcțiile strategice pentru 2026 și provocările unei piețe aflate într-un proces accelerat de profesionalizare.

2025 – anul consolidării și al maturizării instituționale

Anul 2025 a marcat o etapă de consolidare a APMGS ca partener de referință în dialogul tehnic privind monitorizarea geotehnică și structurală. După o perioadă concentrată pe educație și conștientizare, asociația a trecut la un nivel superior, axat pe standardizare, integrare și dialog instituțional real.

Extinderea bazei de membri și formarea unui nucleu solid de specialiști – proiectanți, constructori, consultanți și furnizori de soluții tehnologice – au avut ca obiectiv comun profesionalizarea și reglementarea coerentă a domeniului. Campania #SpitaleSigure a mutat discursul APMGS din zona exclusiv tehnică în cea socială și instituțională, subliniind faptul că siguranța clădirilor publice este o responsabilitate colectivă, nu doar o cerință de conformare.

Mesajul central este clar: fără date reale de comportare structurală, nu pot exista decizii tehnice fundamentate. Monitorizarea nu mai poate fi tratată ca un serviciu opțional, ci trebuie integrată ca cerință normativă și operațională. În lipsa datelor, decizia tehnică rămâne o ipoteză; susținută de date, devine o certitudine.

Direcții strategice pentru 2026: ghidare, formare, leadership

Pentru 2026, APMGS își propune să își consolideze poziția de lider de opinie și partener profesional de referință. Strategia este axată pe profesionalizarea pieței prin instrumente concrete, nu doar prin mesaje generale.

Primul obiectiv major îl reprezintă finalizarea și lansarea Ghidului APMGS pentru specificarea monitorizării geotehnice și structurale, elaborat în acord cu legislația în vigoare, cu normativul P130/2025 și cu bunele practici europene. Ghidul este conceput ca un instrument practic pentru proiectanți, verificatori, beneficiari și autorități, sprijinind definirea cerințelor de monitorizare bazate pe performanță, nu pe soluții comerciale standardizate.

Al doilea pilon strategic este Academia APMGS, un program educațional dedicat învățării aplicate. Scopul nu este substituirea mediului universitar sau a inițiativelor private, ci crearea unui cadru independent pentru înțelegerea, implementarea și interpretarea corectă a sistemelor de monitorizare. Temele abordate vor include fundamentarea cerințelor de monitorizare, integrarea acestora în urmărirea specială, bune practici de achiziție publică și principii de management al riscului structural.

Piața monitorizării: progres legislativ, aplicare neuniformă

Adoptarea normativului P130/2025 reprezintă un pas esențial pentru piața monitorizării comportării construcțiilor, fiind pentru prima dată când cadrul normativ include cerințe și metodologii actualizate. Cu toate acestea, aplicarea practică rămâne neuniformă.

În multe proiecte, cerințele de monitorizare sunt formulate generic, fără definirea clară a parametrilor urmăriți, a frecvenței măsurătorilor, a duratei sau a criteriilor de interpretare. O problemă majoră este lipsa de trasabilitate între cerința inițială și exploatarea efectivă a sistemelor: monitorizarea se oprește adesea la instalare, fără integrarea datelor în procesele prevăzute de cadrul legal.

România se află într-o etapă de tranziție: nu mai este la nivelul de negare a necesității monitorizării, dar nici la cel de maturitate deplină.

Schimbarea de mentalitate și rolul monitorizării în reziliență

Percepția actorilor din construcții evoluează, dar nu uniform. Tot mai mulți profesioniști utilizează monitorizarea pentru a înțelege comportarea reală a structurilor și pentru a gestiona riscurile pe termen lung. Persistă însă ideea eronată că un proiect „bine făcut” exclude necesitatea monitorizării, sau percepția acesteia ca instrument de control, nu de prevenție.

În contextul schimbărilor climatice, monitorizarea devine singura sursă obiectivă de date care poate valida eficiența măsurilor de adaptare și fundamenta întreținerea preventivă. Fără monitorizare, conceptele de reziliență și sustenabilitate rămân intenții teoretice, nu dovezi măsurabile.

Provocări și oportunități

Principala provocare nu mai este lipsa cadrului legislativ, ci aplicarea consecventă a reglementărilor existente. România are nevoie de o schimbare de cultură: de la reacție la prevenție, de la conformare formală la responsabilitate tehnică reală.

Normativul P130/2025 creează un potențial semnificativ, însă oportunitățile reale apar doar dacă piața adoptă o cultură a deciziilor bazate pe date. În acest scenariu, monitorizarea poate deveni un instrument strategic în infrastructură, clădiri publice, energie, industrie, sănătate, educație și protecție civilă.

APMGS își propune să susțină activ această transformare, astfel încât monitorizarea geotehnică și structurală să devină o practică standard, aplicată corect și cu impact măsurabil asupra siguranței și rezilienței construcțiilor din România.