Într-o eră în care sustenabilitatea a devenit o necesitate, nu un moft, România se remarcă prin deschiderea către standarde exigente în construcții. Printre acestea, Passivhaus – un reper internațional în eficiența energetică – a prins contur tot mai clar în peisajul local, iar arhitectul Dragoș Arnăutu este una dintre vocile care contribuie activ la această transformare.
De la proiect pilot la normalitate
„Parcursul României în direcția clădirilor pasive a fost surprinzător de rapid și pozitiv”, spune Dragoș Arnăutu. În doar câțiva ani, am trecut de la un interes teoretic la zeci de clădiri certificate, proiectate și executate local. Ce a făcut diferența? Deschiderea profesioniștilor și dorința beneficiarilor de a construi responsabil – nu doar eficient energetic, ci și durabil, confortabil și sănătos.
Ce înseamnă, de fapt, o clădire pasivă
Spre deosebire de o clădire „eficientă energetic” unde soluțiile pot fi aplicate fragmentat, o clădire pasivă certificată respectă o metodologie clară și integrată, verificată științific și testată practic. Etanșeitatea, lipsa punților termice, ventilarea controlată și calitatea execuției sunt esențiale. Performanța nu este o promisiune, ci o realitate măsurabilă.
Greșelile frecvente și cum pot fi evitate
Cele mai multe probleme apar când nu există coordonare între arhitect, inginer, constructor și consultant. Chiar și cele mai bune intenții pot duce la eșec dacă lipsește această colaborare. „Performanța se proiectează, nu se cumpără”, subliniază arhitectul. Iar detaliile aparent minore – cum sunt montajul ferestrelor sau continuitatea termoizolației – fac diferența între o clădire cu adevărat performantă și una „acceptabilă”.
Cifrele vorbesc: România pe harta mondială Passivhaus
La final de 2025, România avea deja 35 de clădiri certificate Passivhaus (33 rezidențiale și 2 nerezidențiale), iar peste 80 sunt în curs de proiectare sau execuție. În plus, există multe alte construcții realizate conform principiilor pasive, chiar dacă nu sunt certificate oficial. „Românii sunt receptivi la inovație și știu să implementeze rigurozitate”, spune Dragoș Arnăutu.
Țara noastră se remarcă inclusiv în clasamentele internaționale: 11 dintre cele 402 clădiri din clasele superioare Passivhaus Plus și Premium din lume se află în România – semn că nu doar adoptăm standardul, ci îl ducem la nivel de excelență.
O rețea profesionistă și produse locale certificate
România are peste 150 de proiectanți și consultanți certificați, în jur de 120 de meșteri specializați și trei certificatori activi. Mai mult, patru produse de anvelopă termică și un sistem constructiv fabricate local au fost recunoscute oficial de Passivhaus Institut. Producătorii români nu doar adoptă, ci inovează.
nZEB, legislație și accelerarea pieței
Cerințele europene privind clădirile cu consum aproape zero de energie (nZEB) au adus în prim-plan principiile Passivhaus. Practic, pentru a atinge aceste cerințe, trebuie respectate aceleași reguli fundamentale: izolație performantă, etanșeitate, eliminarea punților termice, ferestre eficiente și ventilare echilibrată. Pe fondul crizei energetice și al dorinței de independență, interesul dezvoltatorilor și al instituțiilor publice a crescut semnificativ.
Viitorul: de la excepție la normă
Clădirile pasive devin tot mai frecvent parte din proiectele curente. Tinerii arhitecți sunt bine conectați la tendințele europene, iar interesul pentru calitate, confort și responsabilitate e tot mai prezent. „Este o transformare care vine din interiorul profesiei, nu doar din obligație legală – de aceea cred că e durabilă”, explică Arnăutu.
Ce le spuneți celor descurajați de costuri?
„Clădirea pasivă nu este o cheltuială, ci o investiție. Costul inițial e compensat rapid prin facturi mici, confort constant și valoare de revânzare mare.” Secretul e simplu: proiectare integrată, materiale potrivite și o echipă bine aleasă. Nu sunt necesare soluții scumpe sau complicate – ci coerență și execuție de calitate.
Concluzie
România nu mai este la început de drum. Cu proiecte de referință, specialiști formați și o piață tot mai matură, clădirile pasive devin un nou standard. Într-un context în care costurile, clima și resursele impun alegeri conștiente, Passivhaus oferă o direcție clară: construcții care respectă oamenii, mediul și viitorul.
Dragoș Arnăutu: „Sunt recunoscător că fac parte din această transformare. Mă bucur să văd că arhitectura responsabilă devine norma – nu excepția.”
