
2025 – anul clarificărilor în BIM, la nivel global
Anul 2025 a marcat o schimbare de paradigmă în modul în care Building Information Modeling (BIM) este abordat la nivel internațional. Accentul nu a mai fost pus pe simpla adopție tehnologică, ci pe maturitatea proceselor, guvernanță, utilizarea inteligentă a datelor și măsurarea rezultatelor reale.
În economiile avansate, BIM este tratat tot mai clar ca infrastructură informațională pentru construcții și infrastructură, nu ca un set de instrumente digitale. Se consolidează astfel tranziția de la BIM Modelling la BIM Management, perspectiva de management al informației devenind centrală în deciziile investiționale.
1. De la promisiune la performanță: măsurarea beneficiilor BIM
Un reper important al anului 2025 a fost studiul internațional „Measuring the Benefits of Building Information Modeling”(arXiv, 2025), care propune un cadru structurat de evaluare a valorii generate de BIM.
Beneficiile sunt analizate pe patru direcții esențiale:
– calitatea informației
– eficiența proceselor
– sustenabilitatea
– nivelul de încredere între părțile implicate
Mesajul-cheie este clar: BIM produce valoare doar atunci când este măsurat, monitorizat și corelat cu decizii reale, nu atunci când este tratat ca o obligație contractuală formală. Provocările nu țin de existența datelor, ci de utilizarea lor coerentă pe întreg ciclul de viață al activelor, nu doar într-o singură etapă.
2. BIM, AI și sustenabilitatea: o convergență inevitabilă
În 2025, comunitatea internațională a subliniat explicit faptul că economia circulară, lanțurile de aprovizionare sustenabile și eficiența operațională nu pot funcționa fără un fundament BIM solid.
BIM a devenit suport pentru:
– pașapoarte digitale ale materialelor
– inițiative de circularitate și raportare ESG
– analize energetice și operaționale predictive
Fără date structurate, coerente și bine guvernate, aceste inițiative rămân fragmentate sau imposibil de scalat.
3. BIM dincolo de proiectare: operarea și asset managementul
Un alt punct de cotitură în 2025 a fost mutarea accentului către faza de operare a activelor. În special în proiectele de infrastructură și în investițiile publice de anvergură, livrabilele digitale pentru exploatare au devenit prioritare.
Standardul COBie a fost reafirmat ca element esențial pentru continuitatea informației între fazele de proiectare, execuție și operare, consolidând rolul BIM ca instrument de management pe termen lung, nu doar de livrare a proiectului.
4. Strategii publice BIM: mai mult decât digitalizare
Tot în 2025, mai multe state – precum Spania, Irlanda și Australia – au actualizat strategiile naționale BIM, corelându-le direct cu obiective economice, energetice și de sustenabilitate.
BIM nu mai este tratat ca o inițiativă izolată de digitalizare, ci ca o capabilitate integrată în strategia organizațională și în politicile publice, cu impact direct asupra performanței sectorului construcțiilor.
5. România: unde ne aflăm?
Raportată la aceste evoluții, piața din România se află într-o etapă diferită de maturitate, aflată încă într-o zonă incipientă. Discuțiile sunt concentrate pe definirea cerințelor, rolurilor și mecanismelor de aplicare, însă decalajul față de practica internațională evidențiază lipsa de coerență, aliniere și capacitate reală de implementare.
Standardele sunt rar aplicate, BIM este perceput mai degrabă ca o formă de conformitate decât ca generator de valoare, iar rolurile-cheie rămân insuficient înțelese – atât în mediul academic, cât și în sectorul public și privat.
Concluzie
Anul 2025 a confirmat că BIM nu mai este o opțiune, ci o condiție de bază pentru eficiență, sustenabilitate și transparență în construcții. Lecțiile internaționale indică o direcție clară: BIM trebuie gândit strategic, măsurat riguros și utilizat pe întreg ciclul de viață al activelor.
Pentru România, următorul pas nu este o accelerare formală, dezordonată și ghidată exclusiv de furnizorii de tehnologie, ci consolidarea fundamentelor care permit o adopție reală și coerentă. Anul 2026 poate deveni momentul în care aceste lecții sunt transformate în practică. Sau, pentru unii, anul care va marca începutul declinului.