România ar putea avea spitale noi în următorii 3–4 ani, dacă va adopta modelul parteneriatelor public-private (PPP) pentru investițiile în infrastructura sanitară. Aceasta este una dintre concluziile unei analize realizate de Tesseract Architecture, singurul birou de arhitectură din România specializat exclusiv în proiectare medicală.

Ce este modelul PPP și de ce este relevant acum?

Modelul parteneriatului public-privat implică colaborarea dintre autoritățile statului și investitori privați pentru construirea și operarea unor proiecte publice. În acest caz, partenerul privat nu doar finanțează și construiește spitalul, ci este responsabil, contractual, și pentru operarea și mentenanța acestuia pe o durată determinată.

Această abordare oferă predictibilitate financiară și sustenabilitate pe termen lung. De altfel, studiile internaționale arată că investiția inițială într-un spital reprezintă doar 20–25% din costul total pe parcursul celor 50 de ani estimați ca durată de viață a clădirii. Restul de 75–80% este consumat de operare și întreținere. Prin modelul PPP, aceste cheltuieli sunt gestionate eficient încă din faza de proiectare.

Trei probleme majore care fac modelul PPP necesar în România

Conform Tesseract Architecture, România se confruntă cu trei provocări esențiale care blochează modernizarea sistemului sanitar:

1. Lipsa de experiență în proiectarea și construirea de spitale moderne. Instituțiile publice din România nu au infrastructura administrativă și know-how-ul necesar pentru a derula proiecte de anvergură în domeniul medical. Un partener privat cu expertiză internațională poate aduce eficiență, calitate și timp de execuție redus.
2. Deficit de personal tehnic calificat pentru operarea spitalelor. Multe spitale publice nu dispun de ingineri și tehnicieni capabili să gestioneze sisteme moderne precum BMS (Building Management System) sau echipamente medicale de ultimă generație. În cadrul PPP, operarea și mentenanța sunt asigurate inițial de partenerul privat, care, în același timp, formează echipe locale pentru preluarea responsabilităților la finalul contractului.
3. Lipsa resurselor financiare publice. Bugetul de stat nu permite, în prezent, reconstruirea sistemică a infrastructurii medicale. PPP oferă o soluție viabilă, permițând începerea lucrărilor chiar și în absența finanțării publice inițiale. Chiar dacă finanțarea privată poate fi mai costisitoare la început, ea este disponibilă imediat și face posibile proiecte altfel blocate.

Beneficiile modelului PPP pentru sistemul sanitar

Țări precum Franța, Marea Britanie, Danemarca și Canada folosesc cu succes acest model în sănătate. Plățile către partenerii privați sunt condiționate de respectarea unor indicatori clari de performanță: termene, calitate, eficiență energetică, sustenabilitate.

Tesseract sintetizează principalele beneficii ale unui spital construit prin PPP astfel:

• Demararea rapidă a proiectului, chiar fără buget public disponibil
• Timp redus de execuție, spitalele fiind livrate în 3–4 ani
• Proiectare centrată pe nevoile reale ale medicilor și pacienților
• Costuri de operare optimizate încă din faza de proiectare
• Transfer de know-how către echipele locale pentru operare și mentenanță
• Audit permanent și transparență, cu raportare periodică a performanței

Un exemplu elocvent vine din Marea Britanie, unde, printr-un PPP, un complex medical de peste 1.200 de paturi a fost construit și integrat într-un ecosistem urban în doar 3 ani.

O oportunitate reală pentru România

România are nevoie urgentă de spitale noi, dar bugetul public este insuficient. Modelul PPP permite includerea și a spitalelor administrate de autoritățile județene în astfel de proiecte, fără a împovăra bugetul de stat și fără întârzieri provocate de lipsa finanțării.

Un spital modern nu înseamnă doar o clădire nouă, ci un ecosistem funcțional care aduce împreună statul, comunitatea și investitorii privați într-un cadru de încredere și performanță contractuală.

Un cadru european de sprijin pentru PPP

În octombrie 2024, Uniunea Europeană a publicat un ghid oficial pentru pregătirea și implementarea proiectelor PPP, menit să ajute statele membre să accelereze investițiile strategice în infrastructură. Documentul propune o metodologie unitară, aplicabilă și în domeniul sănătății, axată pe eficiență, transparență și responsabilitate contractuală.

Concluzie

„Un spital modern nu este doar o investiție în infrastructură, ci un acord de încredere între stat, comunitate și sectorul privat. Printr-un cadru PPP bine construit, România poate reduce timpii de implementare, poate crește eficiența investițiilor și poate aduce servicii medicale moderne mai aproape de oameni”, afirmă arh. Raluca Șoaita, fondator Tesseract Architecture.