Industria construcțiilor din România traversează o perioadă de creștere accelerată a cererii de forță de muncă, într-un context marcat de un deficit acut de personal și de o nevoie constantă de lucrători pe șantierele de infrastructură și dezvoltare imobiliară. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) atrage atenția asupra faptului că piața muncii din România nu reușește să acopere acest necesar, iar soluția rămâne atragerea de lucrători din afara Uniunii Europene.
Romulus Badea, președintele PIFM, a semnalat că în România există aproximativ 500.000 de persoane apte de muncă, dar care nu sunt implicate în câmpul muncii. Acest gol forțează angajatorii să caute soluții alternative, una dintre cele mai viabile fiind recrutarea de muncitori extracomunitari. El a subliniat, în cadrul conferinței naționale „Muncitorii străini în România: realități și bune practici”, organizată pe 16 iulie 2025 la București, că diaspora românească este cea mai numeroasă din UE, cu aproximativ 3,1 milioane de cetățeni înregistrați în alte state membre. Estimările reale, care includ românii stabiliți în Marea Britanie, SUA sau alte țări din afara UE, indică un număr de peste 5,6 milioane de români plecați din țară. Această lipsă de resursă umană internă explică presiunea tot mai mare pentru aducerea de muncitori din afară, însă procesul este unul complex și presupune numeroase provocări birocratice și logistice.
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), la finalul anului 2024 erau înregistrați în România peste 140.000 de angajați proveniți din afara UE care munceau legal. Cei mai mulți vin din Nepal, Sri Lanka, India și Turcia. Domeniile în care aceștia activează sunt în special producția, construcțiile, comerțul, HoReCa și serviciile administrative. Numai în construcții, peste 28.000 de muncitori străini lucrează în prezent, însă nevoia este cu mult mai mare. Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, contingentul anual aprobat pentru muncitori extracomunitari a fost menținut la 100.000 de avize, ceea ce nu reflectă realitatea pieței. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează domenii precum agricultura, curățenia sau logistica, acolo unde recrutarea locală este extrem de dificilă.
În primele șase luni ale anului 2025, IGI a eliberat 42.511 avize de angajare pentru cetățeni străini, la care se adaugă peste 6.400 pentru schimbarea angajatorului și peste 600 pentru schimbarea funcției, totalizând aproape 50.000 de avize emise. Printre principalele țări de origine ale muncitorilor se numără Nepal (aproape 19.000 de persoane), Sri Lanka, India, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia și Filipine. Daniel Titirigi, directorul Direcției Migrație din cadrul IGI, a prezentat aceste date în cadrul aceluiași eveniment, explicând că cererea continuă să crească într-un ritm susținut.
Integrarea eficientă a muncitorilor străini este un alt aspect esențial. Mircea Mocanu, șeful misiunii OIM România și vicepreședinte PIFM, a explicat că un angajat străin bine integrat poate fi cu 30 până la 60% mai productiv decât unul aflat în faza de adaptare. Procesul de integrare, dacă nu este susținut, poate dura până la 9 luni, în timp ce prin programe dedicate acest termen poate fi redus la 3–4 luni. Un astfel de program costă în medie 5.000 de euro pe an, din care o parte poate fi acoperită prin fonduri europene, iar restul de către autoritățile locale și centrale.
PIFM subliniază nevoia de simplificare a procedurilor de imigrare economică și de integrare a lucrătorilor străini, propunând o abordare flexibilă, în concordanță cu realitățile economice.
