Noile modificări fiscale care au intrat în vigoare în 2024 și 2025 ridică povara fiscală totală asupra profiturilor firmelor din România la un nivel record. Astfel, pentru fiecare 1 milion de euro profit brut, statul colectează aproximativ 300.000 euro, potrivit unei analize realizate de consultantul de business Florin Leuca.
Această fiscalitate cumulată situează România peste media OCDE (32%) și foarte aproape de media europeană (40,9%).
Potrivit experților, presiunea fiscală crescută riscă să descurajeze investițiile, să accelereze scăderea numărului de microîntreprinderi și să stimuleze migrarea capitalului către jurisdicții mai predictibile.
Cum se ajunge la o taxare efectivă de 34,3%?
Modelul de calcul propus de consultantul Florin Leuca arată clar cum impozitele se acumulează:
- Impozitul pe profit: 16% aplicat direct pe profitul brut.
- Impozitul pe dividende: 16% aplicat ulterior profitului net.
- CASS: 10% aplicat dividendelor care depășesc anumite plafoane anuale.
Exemplu concret:
La un profit brut de 200.000 lei:
- Impozit pe profit: 32.000 lei
- Profit net: 168.000 lei
- Impozit pe dividende: 26.880 lei
- CASS (pentru plafonul de 24 salarii minime brute): 9.720 lei
- Taxe totale: 68.600 lei
- Povara fiscală totală: 34,3% din profit
Pentru un profit brut de 1 milion euro, echivalentul taxelor se apropie de 300.000 euro.
Cine resimte cel mai mult presiunea fiscală?
Doar câteva sectoare cu marje ridicate de profit pot absorbi aceste cote mai ușor:
- Energie: 45% marjă brută
- Imobiliare: 37%
- IT (software ca serviciu): 32%
- Consultanță: 30–50%
- Educație digitală: până la 60%
Majoritatea domeniilor de servicii, retail sau transport au însă marje de 10–20%, ceea ce expune aceste afaceri unui risc crescut de scădere a profitabilității sau chiar faliment.
Risc de extindere a economiei gri și scumpiri în lanț
Experții avertizează că presiunea fiscală cumulată poate duce la:
- Extinderea economiei gri, prin:
- Plăți informale („la negru”)
- Nedeclararea veniturilor
- Import paralel de bunuri fără taxe
- Evaziune fiscală avansată, prin:
- Subevaluarea veniturilor și umflarea cheltuielilor
- Firme fantomă și circuite fictive
- Mutarea profiturilor în paradisuri fiscale
- Scumpiri semnificative, în special în servicii:
- Primele date arată majorări de 18–22% la prețurile din contabilitate, consultanță, transport și marketing.
Impact asupra microîntreprinderilor: declin accelerat
Numărul de microîntreprinderi active s-a redus la jumătate în ultimii trei ani:
- 2022: 912.875 firme
- 2023: 495.448
- 2024: 368.900
- Aprilie 2025: 326.461
De la 1 ianuarie 2026, plafonul de încadrare scade la 100.000 euro cifră de afaceri anuală, ceea ce va forța și mai multe firme să treacă la impozitul pe profit și să suporte povara fiscală completă.
Recomandări pentru antreprenori
Pentru a supraviețui și a-și optimiza cashflow-ul, antreprenorii pot aplica câteva strategii:
- Reinvestirea profitului
- Scutirea de impozit prevăzută de Art. 22 Cod Fiscal pentru investiții în echipamente și software.
- Recalibrarea modelului de business
- Clauze de indexare în contracte
- Optimizarea marjei prin digitalizare și automatizare
- Gestionarea dividendelor
- Distribuirea doar după analiza lichidității
- Programarea plăților în trimestrul IV
- Structurarea firmei
- Analiza modelului „holding + vehicul operațional”
- Revizuirea remunerației administratorilor (salariul e deductibil)
- Plan de rezervă personal
- Fond de 6 luni de cheltuieli înainte de dependența exclusivă de dividende
- Pregătirea pentru plafonul din 2026
- Segmentarea liniilor de business
- Implementarea unui ERP minimalist
