Conform celui mai recent raport Circularity Gap 2025, realizat de Deloitte în parteneriat cu Circle Economy Foundation, cantitatea de materii reciclate care intră în economiile lumii a depășit 7,3 miliarde de tone. Cu toate acestea, indicele global de circularitate continuă să scadă, atingând un nivel de doar 6,9% – în scădere față de anii anteriori.
Un paradox global: reciclare mai multă, dar circularitate mai scăzută
Această aparentă contradicție este generată de consumul accelerat de resurse virgine neregenerabile, care, în cele din urmă, ajung în proporție mare la groapa de gunoi, fără a fi reintroduse în circuitul economic. Deșeurile considerate greu reciclabile – precum cele industriale grele, vehicule scoase din uz, materiale de construcție sau bunuri de larg consum cu durată scurtă de viață – reprezintă 18,1% din totalul materiilor folosite la nivel global.
Potrivit autorilor raportului, dacă aceste resurse cu potențial de reutilizare ar fi reciclate eficient, indicele global de circularitate ar putea ajunge la 25%, chiar și fără o reducere a consumului total de materii.
Construcțiile – principal furnizor de materii reciclate, dar cu potențial nevalorificat
Sectorul construcțiilor furnizează aproape jumătate din materiile secundare globale (49,6%), dar doar 22% din deșeurile provenite din demolări și șantiere sunt efectiv reciclate. În plus, mare parte dintre materialele reciclate sunt utilizate ca agregate cu valoare scăzută – un semnal clar că industria are un potențial neexploatat de reutilizare inteligentă a materialelor.
Pe locul secund, deșeurile industriale contribuie cu 44% și au o rată de reciclare de 41%. În schimb, deșeurile menajere și cele speciale au o pondere redusă (3,8% și 2,6% respectiv) în totalul materiilor reciclate.
O problemă sistemică: extragere excesivă și dezechilibru între regiuni
Raportul atrage atenția asupra ritmului nesustenabil al exploatării de resurse naturale, care s-a triplat în ultimele cinci decenii, atingând recent un nivel de 100 de miliarde de tone anual. Estimările arată că această cantitate ar putea crește cu încă 60% până în 2060, dacă nu sunt implementate măsuri sistemice de reducere și reutilizare.
Această explozie a consumului are un impact direct asupra inegalităților globale. În timp ce UE și SUA consumă jumătate din materiile prime ale lumii, ele adăpostesc doar 10% din populația globală. În același timp, amprenta materială per capita în țările dezvoltate este de 24 de tone anual, de șase ori mai mare decât în economiile emergente.
Mesajele Deloitte: reglementare, cooperare, responsabilitate
„Raportul explică pragmatic cauzele declinului global al indicelui de circularitate. Este vorba despre un decalaj clar între eforturile de reciclare și viteza de extracție a resurselor. Soluția? Reglementări eficiente și stimulente reale pentru a face materiile secundare atractive și competitive pe piață”, a declarat Adrian Teampau, Director, Deloitte România.
Acesta a subliniat beneficiile observate în rândul clienților care și-au optimizat procesele spre un model circular: costuri reduse, impact de mediu diminuat și angajament mai mare al angajaților și clienților.
ESG: de la obligație la avantaj competitiv
Ovidiu Popescu, Partener Deloitte România, atrage atenția că tranziția spre un model circular nu trebuie percepută ca o povară birocratică, ci ca o strategie de business solidă, care oferă reziliență, predictibilitate și adaptabilitate într-o economie globală instabilă.
Deși noile propuneri europene de simplificare (pachetul Omnibus) vor exclude din obligații peste 90% dintre companiile vizate inițial de CSRD, acest „respiro” ar trebui folosit pentru a construi strategii sustenabile clare și coerente, nu pentru a amâna acțiunea.
Concluzie:
Circularitatea rămâne un obiectiv dificil, dar esențial. Creșterea cantității de materii reciclate este un pas în direcția bună, însă fără o schimbare de paradigmă în gestionarea resurselor, progresul va rămâne lent și inegal. România și restul statelor membre UE au în față o oportunitate reală de a deveni lideri regionali în economie circulară, dacă vor adopta politici proactive, vor susține inovația și vor construi punți între mediul privat, public și societate.
