După ani de estimări neclare și presupuneri alarmante privind economia subterană, România are acum o imagine mai realistă și mai pozitivă asupra fenomenului. Potrivit Studiului EY Global privind economia subterană, dimensiunea acesteia a scăzut semnificativ, ajungând la 13,1% din PIB în 2023, față de 31,3% în anul 2000. Deși încă peste media globală de 11,8%, România se află într-un proces vizibil de aliniere cu tendințele internaționale.

Acest declin se datorează avansului tehnologic, modernizării legislației fiscale și eforturilor autorităților de a reduce activitățile neraportate. Cu toate acestea, România rămâne la coada clasamentului în Uniunea Europeană, fiind nevoie de eforturi suplimentare pentru a atinge standardele comunitare.

Soluțiile propuse și drumul înainte: Cum poate fi redusă economia gri

Raportul EY subliniază câteva direcții clare pentru a continua combaterea economiei subterane: creșterea încrederii contribuabililor în sistemul fiscal, încurajarea formalizării întreprinderilor informale, utilizarea tehnologiei pentru detectarea evaziunii, și cooperarea interinstituțională, inclusiv internațională.

Datele studiului sunt obținute prin metode unitare aplicate în 131 de țări și arată că, în ultimii cinci ani, 119 state au reușit să reducă economia subterană cu aproape 6,7% din PIB, ceea ce confirmă că tendința este globală. Pentru România, acest progres este încurajator, însă transformarea trebuie să continue, nu doar prin controale și reglementări, ci și prin construirea unui mediu de afaceri corect și competitiv.

Este timpul ca percepția asupra economiei românești să se alinieze cu realitatea: economia subterană nu mai este un fenomen scăpat de sub control, ci unul în retragere, gestionat din ce în ce mai eficient.